Boema pariziană

Vineri am fost la Cinematecă să văd "Un american la Paris". Veselie mare, muzică faină, coregrafie şi decoruri spectaculoase.

Sâmbătă am fost să văd "Boema" la ONB. Veselie la început, tristeţe mare la sfârşit (aşa de trist încât devine melodramatic!). Muzică faină şi aici, ca la operă, n-are sens să detaliez.

Duminică dimineaţa am început să număr creaţiile artistice care au ca subiect boema pariziană. Când am ajuns la 21 a sunat telefonul. Cum nu le scrisesem, nu mai ştiam pe care o menţionasem şi pe care nu, aşadar le-am pierdut şirul şi m-am decis să le las baltă.

Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

În căutarea fericirii - Bertrand Russell

Imagine
Bertrand Russel a fost un matematician (și filosof, evident, una fără alta aproape că nu se poate) ale cărui scrieri au fost importante începând cu secoluk XX. Detalii despre el găsiți pe wikipedia.  Cartea pe care vi-o prezint este o carte scrisă foarte fain, cu un limbaj cu umor (pe alocuri amar) dar care te îmbie la citit și la gândit.  Dacă vă preocupă fericirea personală (și nu văd pe cine n-ar preocupa), atunci cartea asta vă va arăta diverse modalități (practice, chiar) de a exersa fericirea. Vă las un pasaj mai jos:  Spor la citit!
Citiți mai multe

Valea Zânelor

Imagine
Nu departe de Sibiu, dincolo de Porumbacu de Sus, se află câteva locuri faine: Valea Zânelor și Povestea Calendarului . Mai este și Insula Piraților, dar pe aia am lăsat-o pentru altă dată.  Cum se ajunge: din Porumbacu de Jos este un drum lateral spre Porumbacu de Sus. Dreapta cum vii dinspre Sibiu, stânga cum vii dinspre Brașov. Până la Porumbacu de Sus sunt vreo 4 km, apoi încă vreo 1,5 km. Ajungeți într-un soi de bazar, unde se vând de toate: souvenir-uri și langoși, mici și hotdogi, te poți da pe carusel sau pe toboganul gonflabil. Sunteți îmbiați cu parcare cu 5 lei / zi, dar, la câțiva metri mai departe e parcare cu 3 lei / zi. Toate parcările sunt niște tăpșane îngràdite și nemarcate.  La Valea Zânelor intrarea costă 15 lei de persoană și se poate plăti cu cardul (de fapt, în foarte multe locuri se poate plăti cu cardul). Sunt niște case de lut încărcate cu povestea zânelor.  Casele nu au vreo poveste legată de zâne, doar un mic breloc agățat pe ușă, pe care scrie a
Citiți mai multe

Marş al demnităţii ţigăneşti

Nu-i aşa că aceste două cuvinte alăturate "demnitate ţigănească" sună, cel puţin, rizibil? Dar ţiganii (romii) s-au adunat azi prin satul Bucureşti ca să fie mândri de etnia lor. Şi să ne ceară şi nouă, majoritarilor, să fim mândri de faptul că-i avem pe ei alături. Personal m-aş lipsi de mândria asta şi m-aş simţi foarte bine fără ea. În special prin capitalele lumii civilizate unde, prin natura muncii pe care o am, sau din motive de vacanţă, călătoresc destul de des. Dacă n-aş fi avut mândria de fi conlocuitor cu ţiganii, poate ţara mea ar fi fost admisă acum în spaţiul Schengen şi n-ar fi trebuit, la zborurile cu escală, să alerg de la un capăt la altul al aeroporturilor, între terminalele Schengen şi cele pentru "ceilalţi". Poate, dacă ar fi avut mândria să-şi spună ţigani şi nu romi, acum aş fi putut spune şi eu liniştit că sunt român. Dar, având în vedere această rădăcină comună şi faptul că foarte mulţi nu fac diferenţierea rom - român, mă simt ciudat când
Citiți mai multe