Personaje nesuferite din Opere

Sau, caractere infecte, de-a dreptul.

Pe locul 1 (știu că nu așa se începe un top, dar nu mă pot abține) se află Pinkerton. Motivația juriului (egoist, din juriu fac doar eu parte) este următoarea: știe că nu se întoarce, știe că se va căsători în America și nu-i trece prin cap ce lasă în spate. Moarte, durere, așteptare. Inconștient.


Pe locul 2 se află Ping, Pang și Pong (toți, nu știu dacă încap pe treapta podiumului). Motivația juriului: par așa de simpatici în actul 1 și sunt așa de mizerabili în actul 3.

Pe locul 3 se află Rigoletto. Nu e neapărat un caracter infect, e doar prost. Prost de bubuie.

Pe locul 4 este Oneghin. Evgheni Oneghin. Nu iubește sau iubește, habar n-are nici el, își omoară cel mai bun prieten, pleacă și se întoarce, n-are nici un habar, are atitudinea aia placidă de "știu totul și nu mă mai impresionează nimic" și sfarmă inimi pe unde trece.

Pe locul 5 este Macbeth. Chiar dacă, prin numărul asasinatelor, devine un candidat de succes la locul 1, el este de fapt o piesă dintr-un angrenaj mult mai mare pe care el, evident, nu-l poate administra. De aceea locul 5. S-ar fi putut opune, totuși, viselor de măreție. Da' el nu și nu, voia să fie rege!

... va urma...

Comentarii

  1. Despre demnitatenoiembrie 01, 2011 12:56 p.m.

    Scarpia? E totuși rău, o vrea pe Tosca oricum, etc.
    Mefisto (Faust)? - e chiar definiția răului
    Il Grand Inquisitor (Don Carlo)? - Îîîghhh

    RăspundețiȘtergere
  2. Alin IVANfebruarie 13, 2022 9:43 p.m.

    Acum, dacă facem top 10, mai au loc și alții, sigur.

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

În căutarea fericirii - Bertrand Russell

Imagine
Bertrand Russel a fost un matematician (și filosof, evident, una fără alta aproape că nu se poate) ale cărui scrieri au fost importante începând cu secoluk XX. Detalii despre el găsiți pe wikipedia.  Cartea pe care vi-o prezint este o carte scrisă foarte fain, cu un limbaj cu umor (pe alocuri amar) dar care te îmbie la citit și la gândit.  Dacă vă preocupă fericirea personală (și nu văd pe cine n-ar preocupa), atunci cartea asta vă va arăta diverse modalități (practice, chiar) de a exersa fericirea. Vă las un pasaj mai jos:  Spor la citit!
Citiți mai multe

Valea Zânelor

Imagine
Nu departe de Sibiu, dincolo de Porumbacu de Sus, se află câteva locuri faine: Valea Zânelor și Povestea Calendarului . Mai este și Insula Piraților, dar pe aia am lăsat-o pentru altă dată.  Cum se ajunge: din Porumbacu de Jos este un drum lateral spre Porumbacu de Sus. Dreapta cum vii dinspre Sibiu, stânga cum vii dinspre Brașov. Până la Porumbacu de Sus sunt vreo 4 km, apoi încă vreo 1,5 km. Ajungeți într-un soi de bazar, unde se vând de toate: souvenir-uri și langoși, mici și hotdogi, te poți da pe carusel sau pe toboganul gonflabil. Sunteți îmbiați cu parcare cu 5 lei / zi, dar, la câțiva metri mai departe e parcare cu 3 lei / zi. Toate parcările sunt niște tăpșane îngràdite și nemarcate.  La Valea Zânelor intrarea costă 15 lei de persoană și se poate plăti cu cardul (de fapt, în foarte multe locuri se poate plăti cu cardul). Sunt niște case de lut încărcate cu povestea zânelor.  Casele nu au vreo poveste legată de zâne, doar un mic breloc agățat pe ușă, pe care scrie a
Citiți mai multe

Marş al demnităţii ţigăneşti

Nu-i aşa că aceste două cuvinte alăturate "demnitate ţigănească" sună, cel puţin, rizibil? Dar ţiganii (romii) s-au adunat azi prin satul Bucureşti ca să fie mândri de etnia lor. Şi să ne ceară şi nouă, majoritarilor, să fim mândri de faptul că-i avem pe ei alături. Personal m-aş lipsi de mândria asta şi m-aş simţi foarte bine fără ea. În special prin capitalele lumii civilizate unde, prin natura muncii pe care o am, sau din motive de vacanţă, călătoresc destul de des. Dacă n-aş fi avut mândria de fi conlocuitor cu ţiganii, poate ţara mea ar fi fost admisă acum în spaţiul Schengen şi n-ar fi trebuit, la zborurile cu escală, să alerg de la un capăt la altul al aeroporturilor, între terminalele Schengen şi cele pentru "ceilalţi". Poate, dacă ar fi avut mândria să-şi spună ţigani şi nu romi, acum aş fi putut spune şi eu liniştit că sunt român. Dar, având în vedere această rădăcină comună şi faptul că foarte mulţi nu fac diferenţierea rom - român, mă simt ciudat când
Citiți mai multe