1984 - Orwell
Excelentă carte, ușor de înțeles de cei care au trăit în România comunistă și mai au amintiri de atunci. Și când spun amintiri, nu mă refer la amintirile din copilăria plăcută, ci la amintirile care nu trebuie uitate: pâinea și carnea la rație, benzina la rație, căldura la rație, gazele de la aragaz la rație.
Curentul electric se oprea pentru "economie", televiziunea era de doar 2 ore pe zi și plină de laudele și bucuria despre cât de bine trăim, călătoriile în străinătate erau permise doar în rare cazuri și verificate permanent.
Dreptul de asociere nu exista, dreptul de proprietate nu exista, dreptul de a-ți expune opinia nu exista, tot ce trebuia să existe era Partidul.
Nu voi uita niciodată cozile de ore întregi la pâine, cozile lungi lungi de tot la carne, cele lungi și ordonate de la benzină (pentru că dezordinea ar fi însemnat lovirea automobilelor).
Nu voi uita sălile de clasă în care iarna crăpai de frig, orele de CSP (pentru cine nu știe asta înseamnă cunoștințe social politice, în cadrul cărora profesorii demonstrau superbul lor "patriotism"), careul din curtea școlii cu acei "comandanți" de grupă, detașament și unitate.
Îmi sunt și acum prezente în amintire magazinele alimentare goale (sau pline cu borcane și creveți), cozile din fața magazinelor, în speranța că "se bagă" ceva, consignațiile din care, cu puțin noroc, puteai să cumperi un creion mecanic și "shop"-ul de unde puteai cumpăra orice pe dolari (dar era interzis să deții dolari).
Toate chestiile astea mi le-a reamintit cartea lui Orwell. E o carte pe care ar trebui să o citească aceia care cred că pe timpul lu' Ceaușescu era mai bine. Păcat de istoria care se uită, că atunci apare pericolul să fie repetată!
Curentul electric se oprea pentru "economie", televiziunea era de doar 2 ore pe zi și plină de laudele și bucuria despre cât de bine trăim, călătoriile în străinătate erau permise doar în rare cazuri și verificate permanent.
Dreptul de asociere nu exista, dreptul de proprietate nu exista, dreptul de a-ți expune opinia nu exista, tot ce trebuia să existe era Partidul.
Nu voi uita niciodată cozile de ore întregi la pâine, cozile lungi lungi de tot la carne, cele lungi și ordonate de la benzină (pentru că dezordinea ar fi însemnat lovirea automobilelor).
Nu voi uita sălile de clasă în care iarna crăpai de frig, orele de CSP (pentru cine nu știe asta înseamnă cunoștințe social politice, în cadrul cărora profesorii demonstrau superbul lor "patriotism"), careul din curtea școlii cu acei "comandanți" de grupă, detașament și unitate.
Îmi sunt și acum prezente în amintire magazinele alimentare goale (sau pline cu borcane și creveți), cozile din fața magazinelor, în speranța că "se bagă" ceva, consignațiile din care, cu puțin noroc, puteai să cumperi un creion mecanic și "shop"-ul de unde puteai cumpăra orice pe dolari (dar era interzis să deții dolari).
Toate chestiile astea mi le-a reamintit cartea lui Orwell. E o carte pe care ar trebui să o citească aceia care cred că pe timpul lu' Ceaușescu era mai bine. Păcat de istoria care se uită, că atunci apare pericolul să fie repetată!
Comentarii
Trimiteți un comentariu