Cultură. Și civilizație

Sau, caractere infecte, de-a dreptul. Pe locul 1 (știu că nu așa se începe un top, dar nu mă pot abține) se află Pinkerton. Motivația juriului (egoist, din juriu fac doar eu parte) este următoarea: știe că nu se întoarce, știe că se va căsători în America și nu-i trece prin cap ce lasă în spate. Moarte, durere, așteptare. Inconștient. Pe locul 2 se află Ping, Pang și Pong (toți, nu știu dacă încap pe treapta podiumului). Motivația juriului: par așa de simpatici în actul 1 și sunt așa de mizerabili în actul 3. Pe locul 3 se află Rigoletto. Nu e neapărat un caracter infect, e doar prost. Prost de bubuie. Pe locul 4 este Oneghin. Evgheni Oneghin. Nu iubește sau iubește, habar n-are nici el, își omoară cel mai bun prieten, pleacă și se întoarce, n-are nici un habar, are atitudinea aia placidă de "știu totul și nu mă mai impresionează nimic" și sfarmă inimi pe unde trece. Pe locul 5 este Macbeth. Chiar dacă, prin numărul asasinatelor, devine un candidat de succes la loc

Vineri am fost la Cinematecă să văd "Un american la Paris". Veselie mare, muzică faină, coregrafie şi decoruri spectaculoase. Sâmbătă am fost să văd "Boema" la ONB. Veselie la început, tristeţe mare la sfârşit (aşa de trist încât devine melodramatic!). Muzică faină şi aici, ca la operă, n-are sens să detaliez. Duminică dimineaţa am început să număr creaţiile artistice care au ca subiect boema pariziană. Când am ajuns la 21 a sunat telefonul. Cum nu le scrisesem, nu mai ştiam pe care o menţionasem şi pe care nu, aşadar le-am pierdut şirul şi m-am decis să le las baltă.