Cultură. Și civilizație

de Bucureşti

Pe 4 octombrie, în cadrul festivalului liric de la Sibiu, va fi prezentată opera Rigoletto, preluată de la ONB (am avut şi eu o anumită contribuţie în cadrul managementului acestui spectacol). Câteva cuvinte despre Rigoletto: Este o melodramă în 3 acte (4 tablouri). Textul este scris de Francesco Maria Piave după piesa Le roi s'amuse (1832) de Victor Hugo. Prima reprezentaţie a acestei opere a avut loc în 11 martie 1851 în Veneţia, la Teatro La Fenice. Permanent când citesc partitura sunt încântat de faptul că indicaţiile scenice şi libretul sunt în strânsă legătură, totul are importanţă în economia operei. Libretul, apoi, are legătură nemijlocită cu ansamblul orchestral. Din această operă sunt mai multe arii şi ansambluri care aparţin marilor succese de operă: canţoneta Ducelui de Mantua La donna è mobile , aria de coloratură a Gildei Caro nome , aria lui Rigoletto Cortigiani, vil razza dannata , şi, în final, preferatul meu din toate timpurile, cvartetul Bella figlia dell

din Bucureşti

La Opera Naţională Bucureşti va fi prezentat Macbeth în seara zilei de vineri, 18 septembrie. Regia: Petrică Ionescu, scenografia: Cătălin Ionescu Arbore. Este unul dintre spectacolele fanion ale ONB. Vineri seară va fi cu o distribuţie nouă, în cadrul Festivalului George Enescu. Voi prezenta puţin această operă: Este o melodramă în 4 acte. Libretul este scris de Francesco Maria Piave şi prelucrat de Andrea Maffei după piesa lui William Shakespeare Macbeth (scrisă undeva în perioada a 3-a, între 1599 şi 1608, probabil - consideră experţii - 1606). Prima prezentare pe scenă a operei a avut loc pe 14 martie 1847 la Florenţa, teatrul La Pergola. Ulterior opera a fost parţial refăcută ca operă în 4 acte, tradusă în limba franceză de Charles Nuiter şi Alexandre Beaumont  şi a fost din nou prezentată la Paris, la Théatre Lyrique în 21 aprilie 1865 (după 18 ani) Macbeth reprezintă începutul relaţiei de lungă durată a lui Verdi cu Shakespeare (care se şi termină cu ultima operă a lui Ver

Operă compusă după romanul lui Abbé Prévost (care de fapt, se numeşte "Istoria cavalerului Des Grieux şi a lui Manon", carte după care şi Massenet şi Auber şi alţii au mai compus opere). La Opera Naţională Bucureşti, spectacolul a fost jucat în cadrul festivalului George Enescu. Regia aparţine Andăi Tăbăcaru, scenografia lui Cătălin Arbore. În seara zilei de 13 septembrie, la pupitru a fost Keri Lynn Wilson, care a oferit una din cele mai bune (şi pline de suflet) interpretări ale acestei partituri. Cuplul Manon - Des Grieux a fost interpretat de Daniela Dessi şi Fabio Armilliato. Am înţeles că ai au mai jucat aceste două roluri împreună de mai multe ori, şi se vedea pe scenă. Au fost relaxaţi şi au cântat excelent. Ionuţ Pascu (o voce care mie-mi place foarte mult) a avut roul de Lescault (fratele lui Manon) şi , dacă ar fi fost film, ar fi primit Oscarul pentru cel mai bun actor în rol secundar. N-a fost film, a fost operă (cinematograful secolului nouăsprezece) şi a

Ca să nu mai prezint neapărat elemente negative (din Bucureşti şi aiurea) voi îmbogăţi blogul şi cu elemente pozitive, cum ar fi faptul că, în acest moment, în Bucureşti se desfăşoară festivalul Enescu, care are deja notorietate în cadrul festivalurilor de muzică clasică. Opera din Bucureşti are câteva spectacole incluse în cadrul festivalului (o mini stagiune, de fapt). Toate biletele sunt administrate de Artexim. Ăsta este un lucru şi bun şi rău. Este bun pentru că se realizează o centralizare a evenimentelor culturale (deocamdată doar de muzică) din Bucureşti, adică poţi să mergi într-un singur loc şi să cumperi câte bilete vrei şi la ce spectacole vrei, spectacole ce se pot desfăşura în locuri diferite; pe de altă parte este rău din cauza aceleiaşi centralizări, pentru că azi am stat la coadă 15 minute în cabinuţa de bilete de la Sala Palatului (pentru cei ce nu o ştiu: este ceva mai mare decât o cabină telefonică, îngustă şi joasă, azi era super cald şi super umezeală). M-a bucur