Rigoletto - G. Verdi - prezentare
Pe 4 octombrie, în cadrul festivalului liric de la Sibiu, va fi prezentată opera Rigoletto, preluată de la ONB (am avut şi eu o anumită contribuţie în cadrul managementului acestui spectacol).
Câteva cuvinte despre Rigoletto:
Este o melodramă în 3 acte (4 tablouri). Textul este scris de Francesco Maria Piave după piesa Le roi s'amuse (1832) de Victor Hugo. Prima reprezentaţie a acestei opere a avut loc în 11 martie 1851 în Veneţia, la Teatro La Fenice.
Permanent când citesc partitura sunt încântat de faptul că indicaţiile scenice şi libretul sunt în strânsă legătură, totul are importanţă în economia operei. Libretul, apoi, are legătură nemijlocită cu ansamblul orchestral.
Din această operă sunt mai multe arii şi ansambluri care aparţin marilor succese de operă: canţoneta Ducelui de Mantua La donna è mobile, aria de coloratură a Gildei Caro nome, aria lui Rigoletto Cortigiani, vil razza dannata, şi, în final, preferatul meu din toate timpurile, cvartetul Bella figlia dell'ammore, care mi se pare punctul central al dramei.
Scenele de cor din această operă nu sunt faimoase, servesc mai mult ca suprafaţă de desfăşurare şi mulţime în cadrul căreia au loc acţiunile (din punct de vedere muzical sunt frumoase, totuşi).
Opera a avut un succes important de la prima reprezentaţie. Canţoneta Ducelui de Mantua a devenit şlagăr. A fost cântată apoi la Viena în 1852 şi apoi la Paris în 1857. Rigoletto face parte, acum, din repertoriul tuturor teatrelor lirice din lume. Rolul principal este un rol jucat de mulţi baritoni precum Tito Gobbi, Sheril Milnes, Piero Cappuccilli, Renato Bruson (care a cântat acest rol şi la Bucureşti în 15 decembrie 2007), Matteo Manuguera, Leo Nucci. Toţi tenorii îşi includ în repertoriul lor canţoneta din actul 3 (inclusiv cei ce nu ştiu să cânte) şi balada (Ballata) Questa o quella (care, scrie în partitură, se cântă con eleganza, măsura 6/8, la bemol major).
Jean Pierre Ponnelle a realizat un film după această operă cu Edita Gruberova şi Luciano Pavarotti.
Recomandări de CD:
Deutsche Grammophon Gesselschaft 1980: Ileana Cotrubaş, Piero Cappucilli, Placido Domingo; Wiener Philarmoniker cu Carlo Maria Giulini la pupitru
Deutsche Grammophon Gesselschaft 1993: Cheryl Studer, Vladimir Chernov, Luciano Pavarotti; Metropolitan Opera Orchestra cu James Levine la pupitru.
La Sibiu vor fi: Irina Iordăchescu, Eugen Secobeanu, Marius Manea, corul ONB, orchestra Filarmonică Sibiu cu Iurie Florea la pupitru.
Câteva cuvinte despre Rigoletto:
Este o melodramă în 3 acte (4 tablouri). Textul este scris de Francesco Maria Piave după piesa Le roi s'amuse (1832) de Victor Hugo. Prima reprezentaţie a acestei opere a avut loc în 11 martie 1851 în Veneţia, la Teatro La Fenice.
Permanent când citesc partitura sunt încântat de faptul că indicaţiile scenice şi libretul sunt în strânsă legătură, totul are importanţă în economia operei. Libretul, apoi, are legătură nemijlocită cu ansamblul orchestral.
Din această operă sunt mai multe arii şi ansambluri care aparţin marilor succese de operă: canţoneta Ducelui de Mantua La donna è mobile, aria de coloratură a Gildei Caro nome, aria lui Rigoletto Cortigiani, vil razza dannata, şi, în final, preferatul meu din toate timpurile, cvartetul Bella figlia dell'ammore, care mi se pare punctul central al dramei.
Scenele de cor din această operă nu sunt faimoase, servesc mai mult ca suprafaţă de desfăşurare şi mulţime în cadrul căreia au loc acţiunile (din punct de vedere muzical sunt frumoase, totuşi).
Opera a avut un succes important de la prima reprezentaţie. Canţoneta Ducelui de Mantua a devenit şlagăr. A fost cântată apoi la Viena în 1852 şi apoi la Paris în 1857. Rigoletto face parte, acum, din repertoriul tuturor teatrelor lirice din lume. Rolul principal este un rol jucat de mulţi baritoni precum Tito Gobbi, Sheril Milnes, Piero Cappuccilli, Renato Bruson (care a cântat acest rol şi la Bucureşti în 15 decembrie 2007), Matteo Manuguera, Leo Nucci. Toţi tenorii îşi includ în repertoriul lor canţoneta din actul 3 (inclusiv cei ce nu ştiu să cânte) şi balada (Ballata) Questa o quella (care, scrie în partitură, se cântă con eleganza, măsura 6/8, la bemol major).
Jean Pierre Ponnelle a realizat un film după această operă cu Edita Gruberova şi Luciano Pavarotti.
Recomandări de CD:
Deutsche Grammophon Gesselschaft 1980: Ileana Cotrubaş, Piero Cappucilli, Placido Domingo; Wiener Philarmoniker cu Carlo Maria Giulini la pupitru
Deutsche Grammophon Gesselschaft 1993: Cheryl Studer, Vladimir Chernov, Luciano Pavarotti; Metropolitan Opera Orchestra cu James Levine la pupitru.
La Sibiu vor fi: Irina Iordăchescu, Eugen Secobeanu, Marius Manea, corul ONB, orchestra Filarmonică Sibiu cu Iurie Florea la pupitru.
Comentarii
Trimiteți un comentariu