Cultură. Și civilizație

Pe lângă multe chestii faine pe care ni le-a adus Fibonacci (o să fac un post separat despre el, că a fost un tip deștept), se pare că el a adus și numele cifrei 0, adică zero.  Fibonacci a călătorit foarte mult, se pare că a copilărit în Algeria, unde și-a și făcut mare parte din studiile matematice. A latinizat cuvântul arab "sifr" sau "șifr" în "zefir" (vânt) de unde l-a dus mai departe la cifra zero, nimic, dus de vânt.  Suplimentar, se pare că tot lui îi datorăm cuvântul "cifru" (cu toate formele din majoritatea limbilor europene) adică să faci ceva care, apoi, să fie dus de zefir.  Succes!  

 Este vorba despre baletul compus de Ludwig (unii spune Leon) Minkus pe baza romanului mult prea cunoscut și comentat al lui Miguel de Cervantes. Miercuri seară la Opera Națională Română din Cluj Napoca.  https://operacluj.ro/spectacole/2021-2022/donquijote-23-februarie-2022-18-30/

 The Sinner pe Netflix. Recomandare clară.  Vizionare plăcută. 

Prin noiembrie anul trecut, dl. Bode făcea un comentariu voit ironic: "Am ajuns să dezvoltăm România cu Ministerul Culturii". Linkul aici .  Lasând deoparte faptul că România ar trebui să se dezvolte chiar cu Ministerul Culturii și Ministerul Învățământului, sunt mai multe articole care leagă cultura de dezvoltarea economică, în special cea locală. În primul rând, niște activități culturale faine atrag turiștii. Ei vin și cheltuie bani și în alte zone decât cele strict culturale. Trebuie să doarmă undeva, să mănânce undeva, etc. Ulterior, infrastructura generală de turim decontează la bugetul de stat și la bugetul local.  Pe de altă parte, niște activități culturale faine și, eventual, de lungă durată, atrag oameni deștepți în comunitățile locale care vin să stea. Ei vor trage după ei dezvoltarea economică locală. Iar dacă activitățile culturale sunt cu adevărat faine, expunerea la ele va crește creativitatea, inovarea, etc. și va trage în sus economia locală.  În logica no

Azi am văzut două filme pe Neflix. Unul greu, nasol, gotic, german, cu diavoli și posedați. Nasooool. Scene greu de privit, copii posedați, părinți care nu sunt părinți, frați care nu sunt frați, în fine, toată goticimea necesară. Filmul se numește "Das Privileg der Auserwälten". Nu e un film rău și dacă vreți să-l vedeți, îl vedeți avertizați.   Al doilea film este cu escrocul de pe Tinder, "Der Tinder Schwindler", anume Simon Leviev. E un documentar, tipul ăsta pare că a escrocat o droaie de femei și le-a cerut 10 milioane de eur / dolari, ce le-o fi cerut. În documentar ne arată mesaje în care ăsta îi cerea unei victime să-și vândă casa și să-și amaneteze mașina ca să-i dea lui bani. Cu banii își finanța un stil de viață luxos cu mașini puternice, avioane private, etc. A fost prins, a făcut 5 luni de pușcărie, acum e liber, se pare că zice că e consultant în management. Suntem colegi, care va să zică.

Bărbierul și Liliacul intrau într-un bar... Dar nu intrau amândoi deodată, ci pe rând. Și nu în bar, ci în teatru. Așadar, miercuri pe 16 Bărbierul din Sevilla și Vineri pe 18 Liliacul. Ambele la Opera Națională Română din Cluj Napoca. Ambele au haioșeniile lor, ambele au o muzică absolut minunată și superbe încurcături. Dacă apucați să vă cumpărați bilete, ne vedem acolo.

Nu-i aşa că aceste două cuvinte alăturate "demnitate ţigănească" sună, cel puţin, rizibil? Dar ţiganii (romii) s-au adunat azi prin satul Bucureşti ca să fie mândri de etnia lor. Şi să ne ceară şi nouă, majoritarilor, să fim mândri de faptul că-i avem pe ei alături. Personal m-aş lipsi de mândria asta şi m-aş simţi foarte bine fără ea. În special prin capitalele lumii civilizate unde, prin natura muncii pe care o am, sau din motive de vacanţă, călătoresc destul de des. Dacă n-aş fi avut mândria de fi conlocuitor cu ţiganii, poate ţara mea ar fi fost admisă acum în spaţiul Schengen şi n-ar fi trebuit, la zborurile cu escală, să alerg de la un capăt la altul al aeroporturilor, între terminalele Schengen şi cele pentru "ceilalţi". Poate, dacă ar fi avut mândria să-şi spună ţigani şi nu romi, acum aş fi putut spune şi eu liniştit că sunt român. Dar, având în vedere această rădăcină comună şi faptul că foarte mulţi nu fac diferenţierea rom - român, mă simt ciudat când