Cultură. Și civilizație

Studiu de caz: Elefantul Cici și-a pierdut cipicii. Versurile acestui cântecel sunt: Elefantul Cici și-a pierdut cipicii Și acuma plânge și cere furnicii „Unde-mi sunt cipicii, dă-mi-i înapoi Că mă înfurii tare și calc pe mușuroi” Furnicuța țipă: „Pleacă de aici Eu sunt mică, mică și am cipicii mici Cu cipicii tăi nu am ce să fac Caută-i mai bine, la tine în dulap!” „Unde-mi sunt cipicii, dă-mi-i înapoi, Că mă înfurii tare și calc pe mușuroi” „Bine, recunosc! Am luat ai tăi cipici Vreau să deschid în ei magazin pentru furnici Într-un cipic vor fi un teatru și-o grădină În doi fac magazine și-n ultimpul piscină La mine sunt cipicii și nu ți-i dau înapoi Îi folosesc mai bine, eu șef de mușuroi. Când totul va fi gata, te invităm aici Să faci baie-n piscină și să-ți cumperi cipici.” „Unde-mi sunt cipicii, dă-mi-i înapoi Că mă înfurii tare și calc pe mușuroi” „Poftim cipicii, Cici, cu tine am glumit Dar data viitoare, nu ți-i mai dau, promit Un lucru să ții minte,

La Opera Națională Română din Cluj Napoca se organizează Trubadurul. Este una dintre operele cu o poveste foarte complicată. Eu n-am prea înțeles ce se întâmplă în opera asta, al cui e copilul, dacă a ars sau nu; multe chestii se întâmplă în afara scenei ("ai văzut cum s-au luptat...") și sunt multe chestii ilogice (spre exemplu, la un moment dat, o iau pe mama lui Manrico să o ardă pe rug; pe drum spre rug îl capturează și pe Manrico care venea să o salveze; în scena următoare, atât mama lu' Manrico cât și Manrico sunt prizonieri. De ce nu i-o fi dus să-i ardă, nu știu, înțeleg că rugul era deja pregătit.) Muzica, pe de altă parte, este o capodoperă. Este o frumusețe de la un cap la altul. De fapt, muzica salvează totul în opera asta și muzica este cea care face ca această operă să fie prezentată atât de des.  Las mai jos un flash mob făcut la Iulius Mall la Cluj Napoca de Opera Națională Maghiară din Cluj:  Vizionare plăcută. 

Am fost reprezentați de domnul WRS și, înțeleg, excluși de la vot în urma unor suspiciuni de fraudă.  Înțeleg că este un concurs extrem de democratic , în interiorul națiunii, cât și în afara ei, așadar, faptul că domnul WRS (pronunțat URS) a participat cu melodia aia, arată doar cât de bine pregătiți muzical și ce gusturi fine muzicale avem ca nație. 

Să începem prin a spune puțin povestea acestei Opere, apoi să povestim cum a fost la Opera Română din Cluj (menționez denumirea de Opera Română pentru că la Cluj mai este și Opera Maghiară, tot Națională). Așadar, în actul 1, căutătorii de aur se adună la barul lui Minnie (un fel de Minnie Haberdasherie din Hateful eight ). Minnie e căutată, iubită și respectată de toți căutătorii de aur (bădărani, de felul lor) cu care face și un pic de școală - adică le citește și le explică puțin din biblie. Discuțiile pe care le poartă cu toții (dincolo de jocul de cărți și de mârlăniile obișnuite) sunt despre un bandit pe nume Ramerrez, un bandit care fură aur. La discuții participă și șeriful Jack Rance, care e îndăgostit de Minnie și i-ar plăti 1.000 de dolari pentru un sărut, sărut pe care Minnie nu vrea să i-l dea. Ei, și în momentul ăsta, intră în scenă Dick Johnson care o vrăjește din vorbe și din vals pe Minnie care se îndrăgostește total de el, stârnind furia șerifului. Mai mult, Minnie îl

În seara asta și mâine seară (7 și 8 mai 2022) la Opera Națională Română din Cluj Napoca, Fanciulla del West, singura operă de Puccini în care nu moare nimeni.  Muzica nu e mai prejos decât în alte opere. Lucrurile se întâmplă în Vestul sălbatic, sunt iubiri, pistoale, cowboy, bandiți și șerifi.  Vizionare plăcută!

 Când moare cineva în vreo operă de Puccini, cam simți. Nu moare simplu, de multe ori, Puccini știe să răsucească cuțitul în rană, să nu uiți momentul ăla. Manon, Mimi, Cio Cio San, astea sunt morți speciale. Și Liu are parte de o moarte impresionantă, cu toate că acolo sunt convins că Puccini ar fi vrut să moară și Turandot.  Dacă știți, spuneți-mi opere de Puccini în care nu moare nimeni. 

Pe lângă multe chestii faine pe care ni le-a adus Fibonacci (o să fac un post separat despre el, că a fost un tip deștept), se pare că el a adus și numele cifrei 0, adică zero.  Fibonacci a călătorit foarte mult, se pare că a copilărit în Algeria, unde și-a și făcut mare parte din studiile matematice. A latinizat cuvântul arab "sifr" sau "șifr" în "zefir" (vânt) de unde l-a dus mai departe la cifra zero, nimic, dus de vânt.  Suplimentar, se pare că tot lui îi datorăm cuvântul "cifru" (cu toate formele din majoritatea limbilor europene) adică să faci ceva care, apoi, să fie dus de zefir.  Succes!