Cultură. Și civilizație

După aproape două săptămâni petrecute în Thassos, vă pot spune că e o insulă minunată. Am locuit într-un sat de pescari, un sat puțin mai răsărit (în sensul că avea două mini market-uri și două taverne) - Skala Kalirakis .  Prețurile la cele două taverne s-au încadrat la 30 - 35 de euro de o masă de două persoane și un copil. Cazarea a fost de 1.200 euro pentru un parter cu trei camere, două băi, o sufragerie imensă și o bucătărie utilată cu de toate. Plus că proprietarul vilei venea des la poartă să ne aducă roșii și castraveți proaspeți. Ne-a mai făcut cadou un borcan cu miere și o noapte gratuită de cazare, suplimentar față de cele pe care le plătisem.  Mașinile se parcau oriunde în satul ăla, dar toată lumea avea bun simț. Claxoanele se auzeau doar ca să se salute oamenii din mașini.  Plaja din apropiere era minunată. Apa nu trece de piept mulți metri în larg, este un loc ideal de bălăceală și joacă. Nu este amenajată, nu vine nimeni să-ți vândă porumb sau pepsi, nu-ți cere nimeni

Organizați o nuntă, vine lumea la voi, mănâncă, bea, se distrează, plătește și pleacă. La finalul nunții strângeți și numărați banii și vedeți cât a ieșit. De fapt, ăsta e scopul nunții, cine are chef să se întâlnească cu prietenii se întâlnește și fără pretextul nunții. Iar petrecerea de nuntă ar putea fi organizată numai cu cei care chiar se bucură pentru voi. Dar pentru că scopul nunții este adunarea de cât mai mulți bani, atunci trebuie chemați cât mai multe persoane.  După ce strângeți banii încep plățile pe care nu le-ați plătit înainte de nuntă: orchestră, DJ, restaurant, flori, fotograf, etc. Rămâneți cu ceva.  Ulterior, cei care au fost la nunta voastră, vă cheamă la nunta lor. Trebuie să vă duceți, că trebuie să vă plătiți datoria. Dacă nu vă duceți, trebuie să trimiteți bani. N-aveți de ales, aveți o datorie de plătit. Plătiți atât cât ți-au dat ei? De cele mai multe ori, da. Dar e posibil ca ei să-și facă nunta la un restaurant mai scump ca cel unde ai făcut tu, și trebuie

Sunt uimit de impostură. Sunt uimit cum de anumiți oameni pot înșela alți oameni cu privire la competențele lor, la autenticitatea lor, la cunoștințele lor, abilitățile lor, etc.  N-aș fi scris acest post și nu mi s-ar fi activat reticența la impostură dacă n-a fi văzut pe Disney +  filmul Cazul Theranos. În engleză este The Dropout.  Este vorba despre o fată de 19 ani care renunță la studiile de la Stanford (Stanford, repet, nu Liceul Agricol din Mizil) și care vrea să întemeieze o companie care să facă nu-știu-câte sute de analize dintr-o picătură de sânge. Nu e spoiler ce spun mai departe, pentru că lucrurile sunt de notorietate. Nu reușește să facă asta, dar reușește să facă o droaie de oameni să creadă că reușește. Strânge o mulțime de bani.  Miliarde de dolari. Din board-ul companiei fac parte nume serioase, precum Kissinger sau Rupert Murdoch. Cum de reușește să-i păcălească pe toți? Ce le spune, ce nu le spune? Sunt convins că știți în viața reală astfel de impostori. Oameni c

Mare spectacol mare în Piața Unirii din Cluj Napoca. 5 zile de muzică clasică și de operă. De miercuri, 29 iunie, până duminică, 3 iulie, avem Festival Opera Aperta . 

Studiu de caz: Elefantul Cici și-a pierdut cipicii. Versurile acestui cântecel sunt: Elefantul Cici și-a pierdut cipicii Și acuma plânge și cere furnicii „Unde-mi sunt cipicii, dă-mi-i înapoi Că mă înfurii tare și calc pe mușuroi” Furnicuța țipă: „Pleacă de aici Eu sunt mică, mică și am cipicii mici Cu cipicii tăi nu am ce să fac Caută-i mai bine, la tine în dulap!” „Unde-mi sunt cipicii, dă-mi-i înapoi, Că mă înfurii tare și calc pe mușuroi” „Bine, recunosc! Am luat ai tăi cipici Vreau să deschid în ei magazin pentru furnici Într-un cipic vor fi un teatru și-o grădină În doi fac magazine și-n ultimpul piscină La mine sunt cipicii și nu ți-i dau înapoi Îi folosesc mai bine, eu șef de mușuroi. Când totul va fi gata, te invităm aici Să faci baie-n piscină și să-ți cumperi cipici.” „Unde-mi sunt cipicii, dă-mi-i înapoi Că mă înfurii tare și calc pe mușuroi” „Poftim cipicii, Cici, cu tine am glumit Dar data viitoare, nu ți-i mai dau, promit Un lucru să ții minte,

La Opera Națională Română din Cluj Napoca se organizează Trubadurul. Este una dintre operele cu o poveste foarte complicată. Eu n-am prea înțeles ce se întâmplă în opera asta, al cui e copilul, dacă a ars sau nu; multe chestii se întâmplă în afara scenei ("ai văzut cum s-au luptat...") și sunt multe chestii ilogice (spre exemplu, la un moment dat, o iau pe mama lui Manrico să o ardă pe rug; pe drum spre rug îl capturează și pe Manrico care venea să o salveze; în scena următoare, atât mama lu' Manrico cât și Manrico sunt prizonieri. De ce nu i-o fi dus să-i ardă, nu știu, înțeleg că rugul era deja pregătit.) Muzica, pe de altă parte, este o capodoperă. Este o frumusețe de la un cap la altul. De fapt, muzica salvează totul în opera asta și muzica este cea care face ca această operă să fie prezentată atât de des.  Las mai jos un flash mob făcut la Iulius Mall la Cluj Napoca de Opera Națională Maghiară din Cluj:  Vizionare plăcută. 

Am fost reprezentați de domnul WRS și, înțeleg, excluși de la vot în urma unor suspiciuni de fraudă.  Înțeleg că este un concurs extrem de democratic , în interiorul națiunii, cât și în afara ei, așadar, faptul că domnul WRS (pronunțat URS) a participat cu melodia aia, arată doar cât de bine pregătiți muzical și ce gusturi fine muzicale avem ca nație.